Baronul Kripp ne intampina la intrare si ne conduce in podgorie. De-o parte a drumului care serpuieste pe spinarea dealului este via Stirbey, de cealalta, via Bibescu.

Am sa va rog sa pastrati tacerea 2-3 minute. Ascultati!”, ne invita el, iar statura lui impunatoare si aerul nobiliar iti spun c-ar fi mai bine sa-l crezi pe cuvant. Pe dealurile Dragasaniului chiar sta suspendat un colt de rai, cu o priveliste care-ti taie rasuflarea: Oltul, domeniul Stirbeylor... si via.

 Care are aici o viata a ei si foarte multe de spus. Crama princiara de la Dragasani te rupe, pentru cateva ore, din peisajul romanesc si te muta cu gandul poate undeva in Toscana. Impreuna, baronul si baroneasa isi indeplinesc perfect rolul de gazde. El spune povestile despre vin, ea aliniaza pe masa mancaruri gatite chiar de ea.

De origine austriaca, baronul Jakob Kripp este cel de-al doilea sot al Ilenei Costinescu, nepoata printesei Maria Stirbey, fiica domnitorului Barbu Stirbey, prim-ministru, ministru de interne si administrator al Domeniilor Coroanei Regale.

„Sunt un copil politic, fiindca m-am nascut in 1954, in anii foarte grei de tranzitie intre o viata normala si o viata chinuita, pentru parintii si bunicii mei si pentru Romania in general”, spune Ileana Costinescu Kripp.

„Dar ma refer in special la familia mea pentru ca il am pe strabunicul Stirbey, pe strabunica Bibescu, pe bunicul Costinescu din partea tatalui, pe bunicul Bratianu din partea mamei.

Sunt nume pentru care familia mea a trebuit sa plateasca, chiar daca multi dintre ei nu au facut politica. De exemplu, bunicul din partea mamei, Dan Bratianu, a fost 15 ani in inchisoare si 3 ani la munca silnica, cu domiciliu fortat in Baragan si a supravietuit.

 Dar altii nu au supravietuit si nu s-au mai intors din inchisoare”, ne explica baroneasa.

Nascuta la Sinaia, Ileana a petrecut acolo primii sapte ani din viata, alaturi de bunicii Costinescu si de parintii sai, Maria Emanuela Bratianu si Alexandru Barbu Costinescu Tataranu. Apoi, a venit la scoala, in Bucuresti.

„Eram tratata diferit, din cauza numelui Costinescu. Toti stiau ca a fost ministru de finante, unul din cofondatorii Bancii Nationale. Profesorii erau impartiti in doua tabere: una mai mica, a comunistilor inversunati, care nu neaparat si credeau, ci poate voiau sa-si scape pielea, si altii mai subtili, care ma faceau sa inteleg ca asta e situatia si viata”, isi aminteste ea despre anii de scoala.

La orele de „Constitutie”, „ora de spalat pe creier”, cum ii spune ea acum, era ridicata in picioare de profesoara si data drept exemplu de „reminiscenta burghezo-mosiereasca”.

„Trebuia sa ma scol din banca, eram aratata cu degetul, ca un animal la gradina zoologica: „Vedeti un exemplar, asta este!””, isi aminteste baroneasa. Lacrimile veneau abia mai tarziu, cand profesoara iesea din clasa, colegii o consolau, iar ea intelegea ca pe vremea comunismului oamenii erau poate mai uniti la greu.

La 20 de ani, Ileana Costinescu s-a maritat cu contele Michael Meternich, „un Jules Verne modern”, cum il caracterizeaza ea. Dupa o casnicie de 20 de ani, au o relatie de buna prietenie si doi copii, Nikolaus, de 30 de ani, si Caroline, de 24 de ani. In vara lui 1997, s-a recasatorit, in Tirol, cu baronul Jakob Kripp.

A revenit prima oara in Romania, in acelasi an, alaturi de el. Baronul s-a indragostit de Romania si a invatat sa vorbeasca foarte bine limba.

De profesie jurist, s-a implicat mult in recuperarea averii familiei. Acum, Ileana Costinescu detine 20 de hectare la Dragasani si 30 de hectare la Buftea. Palatul Stirbey, recuperat de familie in 2001, a fost vandut cu aproximativ 2,5 milioane de euro.

Domeniul de 20 de hectare de la Dragasani a revenit mostenitoarei Stirbeylor in 2001. „Dragasaniul este copilul nostru. Aici parca plutesc, e o bucatica de Rai.

Si pe orice vreme, c-o fi chiciura, c-o fi caldura mare, vara, iarna, soare, furtuna, e pur si simplu minunat”, spunea Ileana Costinescu. Au restaurat viile si crama, construita in 1920.

Reconstructia, practic de la fundatie, a respectat aproape in totalitate arhitectura originala. Sotii Kripp vin des aici si petrec mult timp, mai ales in august-octombrie, cand se culeg strugurii si se face vinul. Baronul petrece foarte mult timp in pivnita si se implica in tot procesul de productie.

In secolul al XVIII-lea, vinurile produse pe domeniile viticole ale familiei princiare Stirbey erau renumite si apreciate atat in Romania, cat si la curtile regale din Europa ca fiind cele mai bune vinuri romanesti.

Astazi, interesati de calitate si nu de cantitate, sotii Kripp au o productie de numai 50.000 de sticle pe an. Folosesc tehnologia moderna, pentru a produce vinuri de calitate, in spiritul vechilor traditii.

Se concentreaza pe soiurile specifice Dragasanilor, Cramposie, Feteasca Alba si Tamaioasa Romaneasca la vinuri albe, Negru de Dragasani si Novac la vinuri rosii. Cea mai mare parte a vinului merge la export, in Germania, Franta, Belgia, Austria, Danemarca, Elvetia si Marea Britanie.

Evadare. Ileana Costinescu avea sa paraseasca Romania in 1969, iar ironia a facut ca ziua plecarii sa fie chiar 23 august. Tatal ei a dus-o la aeroport la sase dimineata, ca sa evite defilarile si restrictiile de circulatie.

„Am iesit prin „efectul Coanda”. Henri Coanda era bun prieten cu bunicul meu. Traia la Paris, iar Ceausescu ii facea curte sa se intoarca, sa arate ca unii se mai si intorc in tara asta.

Coanda era putred de cancer, stia ca o sa moara curand si-a zis: „Vreau sa fiu ingropat in Romania, eu ma intorc, dar cu o conditie...”. A scos 54 de persoane din tara, printre care si eu, si tatal meu. Fara el, n-am fi reusit”, isi aminteste Ileana Costinescu.

Dar chiar si asa, n-a fost simplu. Mama plecase, tot cu ajutorul lui Coanda, in Italia, cu un an mai devreme, si apoi in America. Ileana a devenit utecista, in primavara lui ‘69, pentru ca nu avea incotro, iar pe 23 august acelasi an a plecat la Paris.

Dar fara tatal ei, care a fost oprit pe strada, i s-au luat actele si pasaportul si a trebuit sa mai ramana in tara inca o jumatate de an.
Un geamantan micut cu doua jachete, doua rochii, doua perechi de pantofi si pantaloni.

Cu atat a plecat Ileana de-acasa. Henri Coanda a inscris-o la un internat, „Notre Dame de Sion”, un ordin infiintat de un evreu care a trecut la catolicism, scoala in care studiau eleve de toate religiile.

Pana la terminarea studiilor, a trait din banii trimisi de mama ei, dar si din ajutorul rudelor pe care familia le avea la Paris. Familia ei s-a reintregit in Germania, cativa ani mai tarziu.

„Nu, nu m-am gandit atunci ca o sa ma mai intorc vreodata in Romania. Dar mi-a lipsit intotdeauna. Cred ca cel mai dureros este ca Romaniei i s-a furat, in timpul comunismului, cultura generala, cultura pe care eu am gasit-o in Franta.

La noi, cultura ori a fost stearsa fiindca era in relatie cu politica, ori a fost depolitizata si depersonalizata. Au strambat adevarul. In Vest, am gasit libertatea de cuget si mai ales libertatea de a te instrui intr-un mod corect”, spune mostenitoarea familiei Stirbey.

Despre ‘89, crede ca poate cel mai important lucru e ca s-au deschis granitele. „Schimbarea politica nu a avut loc efectiv nici astazi.

Din punctul de vedere al doctrinei, poate ca lucrurile s-au schimbat, dar mentalitatea ramane cea mai mare problema a Romaniei”, spune baroneasa. Azi, se uita la ce se intampla in politica romaneasca, dar nu s-ar implica, „pentru ca e prea multa mizerie”, spune ea.

Ileana Costinescu s-a nascut la 3 iulie 1954, la Sinaia, unde a locuit pana la varsta de 7 ani, apoi s-a mutat in Bucuresti.

A parasit Romania in 1969, si-a terminat studiile in Franta si apoi s-a mutat in Germania.

 A studiat un an la Bonn, s-a casatorit la varsta de 20 de ani si a locuit timp de 12 ani la München, apoi la tara, undeva in apropierea Strasbourgului.

La a doua casatorie s-a mutat in Tirol. A lucrat ca decorator de interior si a facut abajururi pictate de mana.

A lucrat apoi, un an si jumatate, la un spital pentru bolnavii de cancer, dar si la Dresdner Bank, timp de 4 ani.

 In Tirol, sotii Kripp locuiesc intr-o casa veche de 500 de ani, transmisa in familie de mai multe generatii. Au o gradina de un hectar, in care Ileana isi petrece timpul gradinarind pomi fructiferi, decorativi, flori, legume...

Baiatul ei, Nikolaus, va veni pentru un an in Romania, sa studieze la ASE. Niko, 30 de ani, a facut 10 ani de militarie si este ofiter. Fiica, Caroline, de 24 de ani, locuieste la Bruxelles si se va marita luna viitoare. Picteaza si decoreaza interioare. 

Ilenei Costinescu ii place foarte mult sa citeasca istorie si mai putin beletristica. „Istoria ma ajuta sa inteleg mai usor mentalitatea oamenilor, a popoarelor”, spune ea.

La Dragasani, merge la culesul strugurilor, alaturi de femeile din sat. „La inceput ma priveau cu reticenta, dar acum s-au obisnuit.

Si-au dat seama ca nu eram acolo sa le controlez sau sa le man de la spate, ci sa invat si sa ajut. In timp, ne-am imprietenit, e frumos, mai trancanim, aflu si eu ceva din felul lor de a trai, ce gatesc, ce gandesc, ce traditii au acasa”, spune baroneasa.